BIMOTÓR, -OÁRE adj., s.n. (Avion) cu două motoare. [< fr. bimoteur]. Vezi definitia »

aișór (a-i-) s. m., pl. aișóri Vezi definitia »

ÎNTINZĂTÓR, întinzătoare, s. n. 1. Nume dat mai multor dispozitive folosite pentru a întinde unele obiecte elastice sau flexibile. 2. Băț, lemn la războiul de țesut, cu ajutorul căruia se răsucește țesătura pe sulul dinainte; întorcător, încordător. Întinde + suf. -ător. Vezi definitia »

CARTATÓR, -OÁRE, cartatori, -oare, s. m. și f. Persoană care cartează (1) corespondența. – Carta + suf. -tor. Vezi definitia »

OPERATÓR, -OÁRE, operatori, -oare s., adj. 1. S. m. și f. Muncitor calificat care supraveghează funcționarea unei mașini de lucru, a unui aparat sau care efectuează diverse operații cu acestea. ♦ Spec. Persoană care mânuiește aparatul de luat vederi în timpul filmării; persoană care proiectează filmul pe ecran. 2. S. m. și f. Persoană care face anumite operații chirurgicale; chirurg. 3. S. m. (Mat.) Funcție între două spații vectoriale, compatibilă cu structura vectorială a spațiilor respective. 4. S. m. (Fil.) Conectiv. 5. Adj. (În sintagma) Bloc operator = complex în cadrul unei secții de chirurgie care include sala de operații, sala de preanestezie și sălile aferente. – Din fr. opérateur, lat. operator, -oris. Vezi definitia »