SCLIPITÓR, -OÁRE, sclipitori, -oare, adj. Care sclipește; lucitor, lucios, strălucitor, scânteietor, sclipicios. ♦ Fig. Extrem de inteligent, foarte dotat. – Sclipi + suf. -tor. Vezi definitia »

MAGNETIZATÓR, -OÁRE I. adj. care magnetizează. II. s. m. persoană care magnetizează (1), care practică magnetismul animal. (după fr. magnétiseur) Vezi definitia »

rechizitór (= rechizitoriu) s. n., pl. rechizitórii Vezi definitia »

DEMOLATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care demolează. (< demola + -tor) Vezi definitia »

plinitór, plinitoáre, s.m. și f. (înv.) persoana care îndeplinește ceva, care duce ceva la bun sfârșit. Vezi definitia »