TROFICITÁTE s. f. 1. ansamblul fenomenelor de nutriție a organismelor vii; stare de nutriție a diferitelor organe și țesuturi. 2. însușire a unui sol de a fi nutritiv pentru plante. (< fr. trophicité) Vezi definitia »

sfințitáte s.f. (înv.; art.; urmat de un adj. posesiv sau de un pronume personal, termen de reverență folosit pentru a vorbi cu sau despre un cleric) sfinția. Vezi definitia »

SLUGĂREȘTE adv. (Rar) în chip josnic, servil. – Slugar (Înv. „slugă” < bg.) + suf. -ește. Vezi definitia »

ACUITÁTE s. f. 1. (Livr.) Capacitate a organelor de simț de a percepe excitații oricât de slabe și de a diferenția excitații foarte asemănătoare între ele; ascuțime, agerime. ◊ Loc. adv. Cu acuitate = cu necesitate, în mod imperios. 2. Grad de înălțime pe care îl poate atinge o voce sau un instrument muzical. [Pr.: -cu-i-] – Din fr. acuité. Vezi definitia »

ANDÁNTE adv. (Indică modul de executare a unei bucăți muzicale) Destul de rar; liniștit. ♦ (Substantivat, n.) (Parte dintr-o) compoziție muzicală executată într-un tempo liniștit. – It. andante „care merge”. Vezi definitia »