Definita cuvantului covată
covátă (covéți), s. f. – 1. Albie, recipient unde se frămîntă aluatul. – 2. Ladă unde curge făina măcinată la moară. – 2. Glisieră, culisă la ferăstrăul mecanic. – Mr. cuvată, guvată. Tc. kuvata, kaveta (Cihac, II, 568; Șeineanu, II, 146; Meyer 128; Lokotsch 1138; Philippide, II, 709; Pascu, I, 197), din ngr. γάβατα; cf. alb. govatë. – Der. covăți, vb. (a scobi, a goli; a rotunji, a da forma concavă); covătos, adj. (concav); covățitură, s. f. (umflătură); covătar, s. m. (dulgher care face coveți).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu covată
șpántă, șpănți, s.f. (reg.) 1. bucată mică de fier. 2. (în exploatarea lemnului) placă de fier cu trei sau patru colți, care se fixează pe fundul ulucului (jilipului) pentru a micșora viteza de coborâre a buștenilor. Vezi definitia »
PERIOOFORÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a regiunii din jurul ovarului. [< fr. périoophorite]. Vezi definitia »
NEUROCIBERNÉTICĂ s.f. Disciplină nouă care își propune să cerceteze activitatea creierului, ca organ al gândirii, cu ajutorul mijloacelor ciberneticii. [Gen. -cii. / < fr. neurocybernétique]. Vezi definitia »
RETINÍTĂ s.f. Inflamație a retinei. [< fr. rétinite]. Vezi definitia »
pămúcă s. f. – (Banat, Trans.) Bumbac. Sb. pamuk (Candrea). Vezi definitia »