Definita cuvantului tren
TREN s.n. 1. Convoi de vehicule similare legate între ele, remorcat de un vehicul motor sau antrenat prin tracțiune animală, prin cablu de tracțiune etc. 2. (Tehn.) Ansamblu de două sau de mai multe dispozitive, organe ale unui sistem tehnic etc. identice sau similare, care sunt asociate în serviciu. ♦ Tren fix = ansamblu de piese din interiorul cutiei schimbătorului de viteze, format din axul intermediar și pinioanele fixe; tren de laminare = dispozitiv al mașinilor din filatura de bumbac servind la descrețirea și paralelizarea fibrelor; Tren de aterizare v. aterizare. 3. Tren anterior (sau posterior) = partea dinainte (sau dinapoi) a corpului unui animal. [< fr. train].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu tren
CARBOGÉN s.n. Amestec de bioxid de carbon cu oxigen, folosit ca stimulent al căilor respiratorii. [< fr. carbogène]. Vezi definitia »
DIFOSGÉN s. n. substanță toxică de luptă, lichidă, asemă-nătoare fosfogenului. (< fr. diphosgène) Vezi definitia »
HELOCRÉN, -Ă adj. (despre izvoare) care apare în mlaștini cu debit mic; (despre organisme) care trăiește în asemenea ape. (< germ. helokrene) Vezi definitia »
CROMATOGÉN, -Ă adj. Care colorează; care produce materii colorante; cromogen. [< fr. chromatogène, cf. gr. chroma – culoare, gennan – a produce]. Vezi definitia »
pen’ cine? pron. interog. pentru cine? Vezi definitia »