a pune zăbală expr. (intl.) a nu denunța (pe cineva); a nu recunoaște (pe cineva). Vezi definitia »

CARBOHIDRÁZĂ s. f. enzimă care degradează hidrații de carbon. (< fr. carbohydrase) Vezi definitia »

CÚRSĂ¹, curse, s. f. 1. Distanță parcursă regulat de un vehicul pe același itinerar și conform unui orar stabilit. ♦ (Concr.) Vehicul care parcurge o astfel de distanță. 2. Distanță parcursă de o piesă între punctele extreme într-o mișcare rectilinie alternativă. 3. (Fam.) Drum, alergătură. 4. (Sport) Întrecere care constă în parcurgerea rapidă a unei anumite distanțe, pe un traseu dinainte stabilit, alergând pe jos, călare, cu bicicleta, cu automobilul etc. ♦ Întrecere în cadrul căreia sunt programate mai multe alergări de cai. 5. (În sintagma) Cursa înarmărilor = efort intens de militarizare a industriei unui stat în vederea unui război. – Din fr. course. Vezi definitia »

búrcă (búrci), s. f. – Bundă. Pol., rus. burka (Cihac, II, 55; DAR), sau mai probabil din tăt. burke (cf. M. Holderness, Notes relating to the Crim's Tartrs, Londra, 1823). Vezi definitia »

GÂRLĂ, gârle, s. f. 1. Apă curgătoare (mai mică); braț al unei ape curgătoare. ◊ Expr. (Fam.) A se duce pe gârlă = a se pierde, a se risipi. A da pe gârlă = a arunca, a risipi. ♦ (Adverbial) în mare cantitate, din belșug. 2. Depresiune alungită (și sinuoasă) aflată în lunca unei ape curgătoare și care, acoperită de apă, leagă de obicei un râu de lacurile sau de bălțile din jurul acestuia. – Din bg. gărlo. Vezi definitia »