PALUDAMÉNTUM s. n mantie pe care o purtau generalii romani. (< lat. paludamentum) Vezi definitia »

CETACEUM (‹ lat. caetaceum) s. n. Denumire utilizată în farmacologie pentru uleiul de cașalot. Vezi definitia »

LAUDÁNUM s. n. Substanță narcotică extrasă din opiu, folosită ca medicament. [Pr.: la-u-] – Din fr., lat. laudanum. Vezi definitia »

sugrúm s.n. (înv.) sugrumare, gâtuire. Vezi definitia »

POMÉRIUM s. n. (ant.) incintă sacră ce delimita spațiul consacrat al unei cetăți de întinderea liberă exterioară rezervată agriculturii, păstoritului și îngropării morților. (< lat., fr. pomoerium) Vezi definitia »