Definita cuvantului trivalență
TRIVALÉNȚĂ s.f. Proprietate a unui element chimic de a avea valența 3. [< fr. trivalence].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu trivalență
pietruiálă s.f. (reg.) parte de zidărie care alcătuiește temelia casei și pe care se pun tălpile. Vezi definitia »
zárvă s. f., g.-d. art. zárvei Vezi definitia »
VOCÁLĂ s.f. Sunet al vorbirii la a cărui articulare aerul din laringe iese liber, fără să întâlnească nici un obstacol; semn grafic, literă care reprezintă un asemenea sunet. [< it. vocale, lat. vocalis]. Vezi definitia »
FRÉZĂ3 s. f. pieptănătură bărbătească; frizură. (< friza) Vezi definitia »
ORĂȘEÁNCĂ, orășence, s. f. Locuitoare a unui oraș; orășeană. – Orășean + suf. -că. Vezi definitia »