Definita cuvantului tron
TRON s.n. Scaun, jeț special împodobit pe care stau monarhii la ceremonii; scaunul domniei; (p. ext.) simbol al puterii regale, al domniei. ♦ (Fig.) Puterea suverană a monarhilor; domnie. [Cf. lat. thronus, gr. thronos, fr. trône].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu tron
GNOMÓN s. n. vergea verticală plasată pe o placă orizontală, în antichitate, pentru determinarea meridianului locului și pentru stabilirea orei. (< fr., lat. gnomon) Vezi definitia »
japón, japóni, s.m. (reg., înv.) poreclă dată de țărani agenților rurali. Vezi definitia »
FANTASTRÓN s. n. circuit electronic pentru formare de impulsii cu frontul liniar variabil, acționat de impulsii aplicate din exterior. (< fr. phantastron) Vezi definitia »
ȚICLÓN, țicloni, s. m. (Ornit.; reg.) Scorțar. Vezi definitia »
BRETÓN1 s. n. păr lăsat pe frunte și tăiat drept. (< fr. /à la/ breton) Vezi definitia »