BAUMGARTEN, Alexander Gottlieb (1714-1762), filozof german. Fondator al esteticii ca disciplină pozitivă autonomă („Estetica”). În concepția lui, estetica este știința sensibilității și completează logica, al cărei obiect îl constituie inteligența. Vezi definitia »

YEN, yeni, s. m. Unitate bănească în Japonia – Din engl., fr. yen. Vezi definitia »

AACHEN [ḁ:hen], oraș în Germania (Renania de Nord-Westfalia), la granița cu Belgia; 535 mii loc. (1987, cu suburbiile). Centru minier (cărbune și min. de fier). Ind. textilă, constr. de mașini (electrotehnică), chimică, geamuri. Nod de comunicații. Stațiune balneoclimaterică cu ape termale. Institut politehnic (1870). Principala reședință a imp. franc al lui Carol cel Mare (Aix-la-Chapelle). Loc de încoronare a împăraților Sfîntului Imperiu Roman (813-1531). Aici au fost semnate tratatele de pace prin care s-au încheiat Războiul de Devoluțiune dintre Franța și Spania (1667-1668) și Războiul de Succesiune la Tronul Austriei (1740-1748). Centru de artă în epoca carolingiană. Monument celebru: Capela Palatină (începutul sec. 8 – sfârșitul sec. 9) ridicată de arhitectul Odo (Eudes) de Metz pentru Carol cel Mare. Primărie în stil gotic (sec. 14). Vezi definitia »

BUNSEN [búnzɔn], Robert Wilhelm (1811-1899), chimist și fizician german. Prof. univ. la Marburg și Heidelberg. Studii privind derivații organoarsenici. Împreună cu Kirchhoff a pus bazele analizei spectrale, cu ajutorul căreia a caracterizat și a izolat rubidiul și cesiul. A obținut magneziul și cromul în stare metalică prin electroliza clorurilor lor și a inventat becul cu gaz și calorimetrul care-i poartă numele. Vezi definitia »

HEPATOGÉN, -Ă, hepatogeni, -e, adj. (Med.) Care este produs de ficat. – Din fr. hépatogène. Vezi definitia »