Definita cuvantului rigoare
RIGOÁRE, rigori, s. f. Asprime, severitate, strictețe, strășnicie. ◊ Loc. adj. De rigoare = care este cerut de o anumită împrejurare, de o anumită etichetă; potrivit împrejurării. ◊ Loc. adv. La rigoare = în caz de extremă necesitate. ♦ (La pl.) Principii severe; rigurozitate. – Din fr. rigueur, it. rigore, lat. rigor, -ris.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu rigoare
AUTODICTÁRE s. f. procedeu de scriere după propria rostire. (< auto1- + dictare) Vezi definitia »
PURICÁRE, puricări, s. f. Acțiunea de a (se) purica și rezultatul ei. – V. purica. Vezi definitia »
SMOLÍRE, smoliri, s. f. Acțiunea de a smoli și rezultatul ei; cătrănire. – V. smoli. Vezi definitia »
PREÎNREGISTRÁRE, preînregistrări, s. f. Înregistrare prealabilă a părții sonore a unui film. [Pr.: pre-în-] – Pre1- + înregistrare (după engl. pre-recording). Vezi definitia »
EȘANTIONÁRE, eșantionări, s. f. Acțiunea de a eșantiona. [Pr.: -ti-o-] – V. eșantiona. Vezi definitia »