Definita cuvantului eșantionare
EȘANTIONÁRE, eșantionări, s. f. Acțiunea de a eșantiona. [Pr.: -ti-o-] – V. eșantiona.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu eșantionare
CONTINUÁRE, continuări, s. f. Acțiunea de a continua și rezultatul ei; urmare, prelungire. ◊ Loc. adv. În continuare = fără întrerupere, continuu; mai departe, mai încolo. [Pr.: -nu-a-] – V. continua. Vezi definitia »
AUTODISTRÚGERE s.f. Faptul de a se autodistruge. ♦ Proprietate a unor proiectile de a se distruge automat în cazul în care nu și-au atins ținta. [< autodistruge, după fr. autodestruction]. Vezi definitia »
PREPOZIȚIONALIZÁRE s. f. v. prepoziționaliza. [MDN] Vezi definitia »
DEBILITÁRE s.f. Acțiunea de a (se) debilita și rezultatul ei; slăbire; slăbiciune. [< debilita]. Vezi definitia »
ÎNFIERÁRE s. f. Acțiunea de a înfiera; înfierat1. – V. înfiera. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z