ȘINTOÍSM s.n. Veche religie a japonezilor, având soarele ca divinitate principală și spiritele strămoșilor și al cărei cult constă în rugăciuni și ofrande de flori și orez. [Pron. -to-ism, scris și shintoism. / < fr. shintoïsme, cf. jap. shinto – calea lui Dumnezeu]. Vezi definitia »

SPIRITÍSM s. n. Doctrină și practică bazate pe credința posibilității de comunicare cu spiritele celor morți (prin mijlocirea unui mediu). – Din fr. spiritisme. Vezi definitia »

CARBONARÍSM s.n. Mișcarea carbonarilor. [Cf. it. carbonarismo]. Vezi definitia »

FAUSTIANÍSM s.n. (Liv.) Caracter faustic. [Pron. fa-us-. / cf. it. faustianismo]. Vezi definitia »

PERIDÉSM s.n. (Biol.) Parenchim care înfășoară fasciculele libero-lemnoase și înconjură endodermul. [Cf. fr. péridesme]. Vezi definitia »