PANDÓRĂ, pandore, s. f. Instrument muzical cu coarde, asemănător cu lăuta, folosit în sec. XVI-XVII. – Din fr. pandore. Vezi definitia »

PRECONFERÍNȚĂ s.f. Conferință, consfătuire preliminară unei conferințe de mai mare importanță. [< pre- + conferință]. Vezi definitia »

pringúță, pringúțe, s.f. (reg.) fiecare dintre cele patru scândurele care se prind de marginile pereților laterali ai unui stup. Vezi definitia »

terzí-bașă s.m. (înv.) staroste al breslei croitorilor. Vezi definitia »

CALCOPIRÍTĂ s. f. Sulfură naturală de cupru și fier cristalizată, metalică, compactă, galbenă-verzuie. – Din fr. chalcopyrite. Vezi definitia »