Definita cuvantului curbet
curbét (-ți), s. m. – Străin, venetic. Tc. gurbet „călătorie, emigrare” (Șeineanu, II, 143). Sec. XIX, înv. – Este dublet al lui curbăt, adj. (Mold., „corcit”), cf. alb. kurbat „țigan” (Scriban, Arhiva, 1912).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu curbet
ANALFABÉT, -Ă adj., s.m. și f. Neștiutor de carte. [Cf. germ. Analphabet, fr. analphabète, gr. analphabetos]. Vezi definitia »
ANAHORÉT, -Ă s. m. f. eremit, pustnic; sihastru. (< fr. anachorète, lat. anachoreta) Vezi definitia »
minimárket (angl.) s. n., pl. minimárketuri Vezi definitia »
CHEȘCHÉT, cheșcheturi, s. n. (Înv.) Un fel de supă de bulion cu griș. – Din tc. keșkek. Vezi definitia »
PITINÉT s. n. (Înv.) Țesătură fină și ușoară; voal. – Fr. petinte (< engl.). Vezi definitia »