cioardă s. f. sg. (țig.) furt. Vezi definitia »

LACÁZĂ s. f. enzimă din sfeclă, ciuperci, fructe etc. (< fr. laccașe) Vezi definitia »

cúlă (cúle), s. f. – 1. Turn, foișor. – 2. Casă boierească fortificată. – 3. Turn boltit în care se păstra visteria, în palate. – 4. Tezaur, bogăție. – 5. Beci boltit. – Mr., megl. culă. Tc. kula, din arab. kulle (Șeineanu, II, 148; Berneker 641; Lokotsch 1238; Ronzevalle 141); cf. ngr. ϰούλα, ϰουλές, alb. kulë, bg., sb., cr. kula. Vezi definitia »

Sarsaílă s. m. – Nume popular al diavolului. Sl. Sarasaelŭ, numele lui Lucifer în literatura religioasă slavo-bizantină (R. Turdeanu, R. Études sl., XXXIII, 151-3). Vezi definitia »

CUMARÍNĂ s. f. substanță odorantă extrasă din sămânța unui arbore exotic, sau sintetizată, pentru esențe, parfumuri și aromatizarea tutunurilor. (< fr. coumarine) Vezi definitia »