CITADÉLĂ s. f. 1. fortăreață medievală care domina un oraș. ◊ oraș (întărit). 2. cetate, castel construit în afara zidurilor unui oraș, în scop de apărare. 3. (fig.) bastion, focar, centru (al unei mișcări). 4. compartiment pe navele mari de luptă, limitat de pereți etanși la gaze și radiații. (< fr. citadelle, it. cittadella) Vezi definitia »

FAZÉNDĂ s.f. (Rar) Plantație vastă din Brazilia. [< port., fr. fazenda]. Vezi definitia »

ESCÁRĂ s. f. crustă negricioasă care se formează pe piele, pe plăgi prin mortificarea țesuturilor superficiale. (< fr. escarre) Vezi definitia »

nejucat(ă),adj. 1. nejucat(ă) la horă – care nu a fost luat la joc (horă), 2.carte nejucată sau jeton nejucat;- carte ramasă în pachet,jeton neutilizat Vezi definitia »

tălmăzoáică s.f. (reg.) ochiul-boului. Vezi definitia »