NEMURITÓR, -OÁRE, nemuritori, -oare, adj., subst. 1. Adj., s. m. și f. (În unele concepții religioase și în basme) (Ființă, suflet) care nu moare niciodată, care trăiește veșnic. 2. S. m. Spec. Zeu, Dumnezeu. 3. Adj. Care este menit să reziste timpului, care este destinat să trăiască veșnic în amintirea oamenilor; care este destinat gloriei, celebrității eterne; nepieritor. – Ne- + muritor. Vezi definitia »

AUTOCAPTÓR s.n. Aparat cu care se iau probe de aer din lucrările miniere subterane. [Et. incertă]. Vezi definitia »

MÁRMOR s. n. v. marmură. Vezi definitia »

TERMISTÓR s.n. (Fiz.) Rezistor a cărui rezistență electrică variază odată cu temperatura. [< fr. thermistor]. Vezi definitia »

RÂMNITÓR, -OÁRE adj. v. râvnitor. Vezi definitia »