Definita cuvantului doliu
dóliu (-ii), s. n. – 1. Durere profundă pricinuită de moartea cuiva. – 2. Semn exterior prin care se exprimă doliul. – 3. (Arg.) Murdărie strînsă sub unghii. Fr. deuil, sau mai curînd it. doglio cu sensul din fr. – Der. îndolia, vb. (a produce doliu).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu doliu
PETITÓRIU, -IE, petitorii, adj. (Jur.: despre acțiuni, cereri etc.) Care are ca obiect recunoașterea sau apărarea dreptului de proprietate sau a unui alt drept real. – Din fr. pétitoire, lat. petitorius. Vezi definitia »
OPRÓBRIU s.n. (Liv.) Atitudine de dezaprobare, de profund dispreț al societății față de fapte nedemne sau față de oameni josnici, nedemni, mișei. [Pron. -briu. / < lat. opprobrium, cf. fr. opprobre]. Vezi definitia »
iazagíu, iazagíi, s.m. (înv.) secretar turc, diac, grămătic, logofăt, pisar, uricar. Vezi definitia »
PROMISÓRIU, -IE adj. prin care se promite ceva. ◊ (jur.; despre jurăminte) care se face în vederea aducerii la îndeplinire a unor fapte viitoare. (< fr. promissoire) Vezi definitia »
MOTIVATÓRIU, -IE adj. Care servește a motiva. [Cf. fr. motivatoire]. Vezi definitia »