TRÍTIU s. n. Izotop greu, radioactiv, al hidrogenului, cu număr de masă 3, instabil, folosit în fizica nucleară. – Din fr. tritium. Vezi definitia »

turungíu (-íe), adj. – Portocaliu. Tc. turunci, din per. turung „portocală” (Șeineanu, II, 370), cf. sp. toronja. Vezi definitia »

ȘAȘÍU, -ÍE adj. v. sașiu. Vezi definitia »

DECLINATÓRIU, -ÓRIE, declinatorii, adj. Care respinge competența unei instanțe sau contestă o jurisdicție. ♦ (Substantivat, n.; în sintagma) Declinatoriu de competență = hotărâre prin care o instanță constată necompetența ei și trimite cauza la o instanță competentă. – Din fr. déclinatoire. Vezi definitia »

INTEROGATÓRIU, interogatorii, s. n. Totalitatea întrebărilor puse de judecător unei părți implicate într-un proces și a răspunsurilor date de aceasta, care contribuie la rezolvarea cazului; (concr.) act în care sunt consemnate aceste întrebări și răspunsuri. – Din fr. interrogatoire. Vezi definitia »