Definita cuvantului dorobanț
dorobánț (dorobánți), s. m. – Soldat de infanterie din armata națională, aparținînd unui corp a cărui existență este atestată începînd din sec. XVII, sub conducerea marelui agă, din 1657. Desființat în 1688, reînființat la jumătatea sec. XIX. – Var. înv. dărăban(ț). Germ. Trabant, prin intermediul mag. darabant (Berneker 218; Tiktin; Candrea). Consoana finală a rezultatului normal *dorobant a fost alterată prin analogie cu pl. (Byck-Graur 259). – Der. dorobănțesc, adj. (al infanteriei naționale); dorobănțime, s. f. (trupe de infanterie).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu dorobanț
ȘPRIȚ1 s. n. vin cu sifon sau apă minerală. (< germ. Spritzer) Vezi definitia »
folcúț s.m. (reg., înv.) foale (burduf) mic; folcel. Vezi definitia »
șvaiț, -ă, adj. 1. (reg.; despre părul sau culoarea cailor; despre cai) tărcat (cu pete albe). 2. (adv.; pe lângă adjectivul „îmbrăcat”) bălțat. Vezi definitia »
BILÁNȚ s.n. 1. Situația activului și pasivului unui cont, a unui comerciant sau a unui exercițiu financiar. 2. (Fig.) Situație finală, rezultatul unei acțiuni, al unei întreprinderi etc. [Pl. -țuri. / < germ. Bilanz, cf. fr. bilan, it. bilancio]. Vezi definitia »
FÓRZAȚ s.n. (Poligr.) Filă liberă, albă sau colorată, între scoarța cărților legate și prima filă. [< germ. Vorsatz]. Vezi definitia »