Definita cuvantului duluță
dulúță s. f. – (În expresia a fugi duluță) A fugi iute. Origine necunoscută. După Șeineanu, Chien, 258 și Pușcariu, Dimin., 77, de la dulău „cîine”. Pascu, Beiträge, 40, pleacă de la vb. a tuli „a fugi” pentru a forma un dim. *tuluță. În sfîrșit, Scriban îl consideră un vocativ, de la un nume Duluță care nu apare. Stabilirea unui etimon este și mai dificilă dacă se are în vedere că nu se cunoaște valoarea exactă a cuvîntului. Ar putea fi o der. umoristică de la du-l (cf. ia-l și du-l), cu suf. dim. -uță.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu duluță
BRIZÁNȚĂ s.f. Proprietate a unui exploziv de a se descompune într-un timp foarte scurt, dând gaze de mare presiune. [< fr. brisance]. Vezi definitia »
cotoháliță, cotohálițe, s.f. (reg.) femeie stricată, decăzută. Vezi definitia »
míșeniță, míșenițe, s.f. (reg.) amestec de oameni. Vezi definitia »
PETAURÍSTĂ s. f. veveriță-zburătoare din India și Sri Lanka. (< fr. pétauriste, gr. petauriste, acrobat) Vezi definitia »
GABÁRĂ s. f. 1. ambarcație mare de lemn cu vele, folosită în trecut, pentru transportul mărfurilor. 2. navă cu fundul plat, la transportul pietrei de construcții. (< fr. gabare, it. gabarra) Vezi definitia »