EVOLUȚIONÍSM s.n. 1. (Fil.) Concepție potrivit căreia schimbările și transformările evolutive din univers și, în special, din lumea vie, sunt obiectiv necesare, având un caracter istoric. 2. Evoluționism plat = concepție mecanicistă, neștiințifică, care reduce dezvoltarea la o evoluție înțeleasă exclusiv ca acumulare cantitativă. [Pron. -ți-o-. / cf. fr. évolutionnisme]. Vezi definitia »

LOIALÍSM s. n. Loialitate. [Var.: loaialísm s. n.] – Din fr. loyalisme. Vezi definitia »

ANOFELÍSM s. m. prezența de țânțari anofeli într-o anumită zonă. (< fr. anophélisme) Vezi definitia »

INDUSTRIALÍSM s. n. 1. Orientare în gândirea economică care preconizează dezvoltarea industriei și ridicarea acesteia la nivelul de ramură principală a economiei. 2. Teorie economică care acordă preponderență industriei în activitatea economică. [Pr.: -tri-a-] – Din fr. industrialisme. Vezi definitia »

FILANTROPINÍSM s.n. Mișcare pedagogică din sec. XVIII, care, urmând teoriile lui J. J. Rousseau, voia să făurească o educație firească și umană a copiilor; filantropism. [< germ. Philanthropinismus]. Vezi definitia »