Definita cuvantului etichetă
etichétă (etichéte), s. f. – 1. Bucată de hîrtie care se aplică pe pachete, sticle etc. pentru a indica posesorul, conținutul etc. – 2. Protocol, ceremonial. Fr. étiquette. – Der. eticheta, vb. (a pune etichete; a clasifica), din fr. étiqueter.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu etichetă
ECTOGENÉZĂ s. f. (biol.) 1. dezvoltare embrionară în afara organismului matern, în vitro. 2. autogeneză cauzată de factori externi. (< fr. ectogenèse) Vezi definitia »
HÁLBĂ s. f. pahar de o jumătate de litru; cantitatea de lichid conținută. (< germ. Halbe) Vezi definitia »
LÁMĂ1, lame, s. f. 1. Placă subțire de metal, de material plastic etc., cu diverse întrebuințări (în aparatura tehnică). ♦ Spec. Mică placă dreptunghiulară, subțire și de obicei cu tăișuri pe ambele laturi lungi, care se montează la un aparat de ras. 2. Partea metalică și tăioasă a unui instrument. 3. Placă mică și subțire de sticlă pe care se așază substanțele ce urmează a fi examinate la microscop. 4. Strat foarte subțire de lichid, liber sau cuprins între doi pereți. – Din fr. lame. Vezi definitia »
v'âslă s. f., g.-d. art. v'âslei; pl. v'âsle Vezi definitia »
VRẤSTĂ1 s. f. v. vârstă1. Vezi definitia »