Definita cuvantului fior
fiór (-ri), s. m. – Senzație ușoară de frig, însoțită de tremur. Lat. febris (Pușcariu 616; Candrea-Dens., 593; REW 3230; DAR; Giuglea, LL, I, 172), cf. comel. fiora „febră”. Rezultatul normal, *fiore, a primit un sing. analogic, format pe baza pl. fiori (după Pușcariu și Candrea-Dens., ar trebui plecat de la un lat. *februm. Der. înfiora, vb. (a scutura; a face să tremure, a speria; a agita, a scutura ușor; a neliniști, a tulbura); înfiorător, adj. (cumplit, înspăimîntător, cutremurător). Pentru fioros, cf. fiară. Înfiora nu pare a fi cunoscut în Banat (ALR, I, 100), cf. mr. nhiuredz, nhiurare, pe care Pascu, I, 100, le explică printr-un lat. *infebrāre.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu fior
TRICOLÓR, -Ă, tricolori, -e, adj., subst. 1. Adj. Care are trei culori, în trei culori; tricromatic. 2. S. n. Drapel cu trei culori; spec. drapelul românesc. 3. S. m. (La pl.) Echipă reprezentativă românească din diverse ramuri de sport. [Pl. și: (n.) tricoloruri.] – Din fr. tricolore, lat. tricolor, -oris. Vezi definitia »
JUPITÓR, -OÁRE, adj., s. m. și f. v. jupuitor. Vezi definitia »
MONOPOLIZATÓR, -OÁRE adj. care monopolizează (1). (< fr. monopolisateur) Vezi definitia »
SALMONICULTÓR, -OÁRE s.m. și f. Piscicultor specializat în cultura păstrăvului. [< fr. salmoniculteur]. Vezi definitia »
isprăvitór, isprăvitoáre, adj. (înv.) corector. Vezi definitia »