ISCHIÓN, ischionuri, s. n. Una dintre cele trei părți care formează osul iliac. [Pr.: -chi-on] – Din fr. ischion. Vezi definitia »

ASINCRÓN, -Ă, asincroni, -e, adj. (Despre mașini electrice sau despre modul lor de funcționare) Care are turația motorului diferită de a câmpului magnetic al statorului. – Din fr. asynchrone. Vezi definitia »

DENDRÓN s.n. Dendrită. [< fr. dendrone, cf. gr. dendron – arbore]. Vezi definitia »

AUTOFÓN, -Ă adj. idiofon. (< engl. autophone) Vezi definitia »

CRIOTRÓN s.n. Dispozitiv amplificator de semnale electrice, care folosește proprietățile frigului. [< fr. cryotron]. Vezi definitia »