BERÍLIU s. n. metal alb-cenușiu, ductil, maleabil, foarte dur și ușor, în unele aliaje ușoare. (< fr. béryllium) Vezi definitia »

COLÓCVIU, colocvii, s. n. Convorbire, discuție (pe o temă dată). ♦ Formă de control a cunoștințelor dobândite de studenți, care constă în discuții, lucrări de laborator, lucrări practice. – Din lat. colloquium. Vezi definitia »

TANDURÍU, -ÍE, tandurii, adj. (Înv.) Leneș. – Tandur + suf. -iu. Vezi definitia »

STIPÉNDIU s.n. Soldă, leafă; ajutor bănesc acordat cuiva; subvenție. [Pron. -diu. / cf. germ. Stipendium, lat. stipendium]. Vezi definitia »

CÉLȚIU s. n. hafniu. (< fr. celtium) Vezi definitia »