adamánt (adamánte), s. n. Diamant. < Gr. ἀδάμας, prin intermediul sl. adamantŭ; cf. v. it. adamante (› fr. aimant), cu adj. adamantino, de unde rom. adamantin, adj. (strălucitor), neol. fără circulație reală, introdus de poeții romantici. Pe de altă parte, gr. ἀδάμας denumea și o plantă din Capadocia, căreia i se atribuia virtutea de a îmblînzi fiarele; de aici rom. adamască, s. f., cu același sens. Vezi definitia »

DEGRESÁNT s.m. 1. Substanță întrebuințată la degresare. 2. Deplastifiant. [Cf. fr. dégraissant]. Vezi definitia »

SOCIALIZÁNT, -Ă, socializanți, -te, adj. Care socializează. [Pr.: -ci-a-] – Din fr. socialisant. Vezi definitia »

OXIBIÓNT s. n. aerobiont. (< fr. oxybionte) Vezi definitia »

acónt (acónturi), s. n. – Avans, arvună. – Var. acompt. < Fr. acompte. Vezi definitia »