-EDRU Element de compunere savantă cu sensul de „față”, „latură”. [< fr. -èdre, it. -edro, cf. gr. hedra – bază]. Vezi definitia »

PIRÉTRU s.m. Plantă erbacee din familia compozeelor, al cărei capitul, uscat, produce o pudră insecticidă. [< fr. pirèthre, cf. gr. pyrethron < pyr – foc]. Vezi definitia »

MICROMILIMÉTRU s. m. micron. (< fr. micromilimètre) Vezi definitia »

RESPIROMÉTRU s. n. 1. aparat pentru măsurarea cantității de oxigen absorbite de plante sau de animale. 2. aparat care permite modificarea artificială a presiunii atmosferice, pentru adaptarea atleților la altitudini mari. (< fr. respiromètre, engl. respirometer) Vezi definitia »

EPICÉNTRU s. n. regiune de pe suprafața Pământului deasupra focarului, centrului unui cutremur sau al unei explozii nucleare. (< fr. épicentre) Vezi definitia »