magazin de prezervative, sutiene, etc. Vezi definitia »

In filatelie aceasta expresie este folosita pentru acele timbre pereche legate intre ele in care primul este cu capul in sus iar al doilea este cu capul in jos sau invers, fiind tiparite asa din gresala sau intentionat, acestea avand o valoare mai mare decat doua timbre legate intre ele tiparite normal. sursa Wikipedia Vezi definitia »

IBRIȘÍN, ibrișine, s. n. Fir de ață albă sau colorată, răsucită, din bumbac sau din mătase, înfășurat pe un sul subțire de carton și întrebuințat la cusut, la brodat sau la împletit. ◊ Expr. (Reg.) A-i trage (cuiva) un ibrișin pe la nas = a ironiza. ♦ Papiotă. [Var.: ibrișím s. n.] – Din tc. ibrișim. Vezi definitia »

fin (fíni), s. m. – Băiat considerat în raport cu nașii săi (de botez sau de cununie). – Mr. h’il’in. Lat. *fῑlῑānus (Pușcariu 611; Philippide, II, 642; Densusianu, GS, II, 314; REW 3296; DAR), format pe baza lui fῑlius ca *patranus (› fr. parrain) pe baza lui pater, cf. alb. fijan, it. figliano „copil alăptat de doică”. Este cuvînt curent (ALR, II, 218). Cf. și lat. *filēnus › prov. felen „nepot, ginere”. Nu au valoare vechile der. propuse de Lexiconul de la Buda, p. 28 (din lat. affinis) și Cihac, II, 717 (din alb.). Der. fină, s. f. (fată considerată în raport cu nașii ei); finie, s. f. (înrudire spirituală). Din rom. provin rut. fijin, fijna, fylyna (Miklosich, Wander., 15; Candrea, Elemente, 407). Vezi definitia »

In sectoarele miniere mai multe locuri de muncă formau un REVIR. Revirul constituia de fapt locul de muncă pentru un maistru minier. Maistrul respectiv răspundea de întreaga activitate a locurilor respective. Aceste locuri de muncă puteau fi productive sau de deservire. Mă suprinde că un cuvânt atât de uzitat în minerit nu se regăsește in DEX! Vezi definitia »