TALONÉTĂ, talonete, s. f. Bucată de carton fixată în dreptul călcâiului la un obiect de încălțăminte, pentru a asigura rezistența îmbinării. ♦ Branț. ♦ Bucată de stofă, cusută la manșetă sau la marginea de jos a pantalonilor pentru a evita uzura în acel loc. [Var.: talonét s. n.] – Din fr. talonnette. Vezi definitia »

CULMINÁNȚĂ s.f. (Rar) Culminare. [Cf. fr. culminance]. Vezi definitia »

PLÓMBĂ s.f. 1. Lucrare executată de un dentist pentru a astupa o carie dentară; amalgam, porțelan etc. care se pune într-un dinte sau într-o măsea cariată. 2. Construcție inserată într-un grup de alte clădiri (asemănătoare) de care este lipită și încadrată. [< germ. Plombe, cf. fr. plombage]. Vezi definitia »

COLPOCHERATÓZĂ s. f. degenerescență a epiteliului mucoasei vaginale, care tinde a se cheratiniza. (<fr. colpokératose) Vezi definitia »

BRIZÁNȚĂ s. f. proprietate a unui exploziv de a fi brizant. (< fr. brisance) Vezi definitia »