CONCEPTUALÍSM s.n. Concepție în filozofia scolastică medievală apropiată de nominalism, care contesta în mod just existența reală ca atare a generalului, independentă de lucrurile singulare, dar considera că noțiunile generale (conceptele) din mintea oamenilor preexistă față de experiență. [Pron. -tu-a-. / < fr. conceptualisme]. Vezi definitia »

SECTARÍSM s.n. Spirit, atitudine de sectar; îngustime de vederi proprie persoanelor care se mărginesc la interesele lor mărunte. [Cf. fr. sectarisme]. Vezi definitia »

BIZANTINÍSM s. n. 1. caracter, influență bizantină (în arhitectură, ornamentație). ◊ stil specific culturii și artei, modului de viață și mentalității din Imperiul Bizantin; mod de a acționa prin corupție, dezordine (politică) și intrigă. 2. predilecție pentru disputele subtile și inutile. (< fr. byzantinisme) Vezi definitia »

RAȚIONALÍSM s. n. 1. încredere în rațiune, în capacitatea acesteia de a cunoaște realitatea. 2. concepție potrivit căreia rațiunea ar fi unicul izvor al cunoașterii autentice și certe. (< fr. rationalisme) Vezi definitia »

PARAZITÍSM s.n. Mod de viață al unui organism viu care trăiește ca parazit pe un alt organism. ♦ Trândăvie, trai pe seama muncii altora. [Cf. fr. parasitisme]. Vezi definitia »