SPINOTALÁMIC, -Ă, spinotalamici, -ce, adj. (Anat.) Care aparține măduvei spinării și talamusului. ◊ Cale spinotalamică = traiect al fibrelor nervoase care străbat măduva spinării, bulbul, puntea și pedunculii cerebrali, ajungând la talamus. – Din fr. spinothalamique, engl. spinothalamic. Vezi definitia »

DIASTÓLIC, -Ă adj. Referitor la diastolă. [< fr. diastolique]. Vezi definitia »

HEPÁTIC, -Ă adj. Referitor la ficat; de (la) ficat, al ficatului. [< fr. hépatique, cf. gr. hepatikos < hepar – ficat]. Vezi definitia »

ANALGÉZIC, -Ă, analgezici, -ce, adj., s. n. (Medicament) care calmează sau înlătură temporar durerea. – Din fr. analgésique. Vezi definitia »

METAFÓRIC, -Ă, metaforici, -ce, adj. Care ține de metaforă; propriu metaforei; exprimat prin metafore; bogat în metafore; p. gener. figurat. – Din germ. metaphorisch, fr. métaphorique. Vezi definitia »