VENTROFIXÁȚIE s.f. (Med.) Fixare chirurgicală a uterului la nivelul peretelui abdominal. [Gen. -iei. / < fr. ventrofixation]. Vezi definitia »

ALTIMETRÍE s. f. ramură a topografiei care se ocupă cu determinarea altitudinii punctelor caracteristice ale scoarței terestre; hipsometrie. (< fr. altimétrie) Vezi definitia »

ALERGOLOGÍE s. f. ramură a medicinii care studiază mecanismele alergiei și bolile alergice. (< fr. allergologie) Vezi definitia »

CRISTALURÍE s. f. apariția cristalelor de săruri minerale în urină. (< fr. cristallurie) Vezi definitia »

ARTICULÁȚIE s.f. 1. Încheietură, legătură (mobilă) între oase. ♦ Legătură între două corpuri solide, care permite rotirea lor în jurul unui punct sau al unei axe. 2. Mod de a pronunța, de a rosti un sunet; pronunțare a unui sunet; articulare. ◊ Bază de articulație = modul de pronunțare a sunetelor, care se face într-un anumit fel în fiecare limbă sau dialect. [Gen. -iei, var. articulațiune s.f. / cf. fr. articulation, lat. articulatio]. Vezi definitia »