NEORAȚIONALÍSM s. n. curent filozofic antipozitivist, care încearcă să integreze, în mod coerent, luarea în considerare a factorului subiectiv al cunoașterii într-o concepție realistă ce consideră că teoria este subordonată obiectului, existent independent de subiect și pe care izbutește să-l exprime. (< fr. néo-rationalisme) Vezi definitia »

CVADRIGEMINÍSM s. n. tulburare a ritmului inimii, cuprinzând un ritm cvadrigeminat. (< fr. quadrigéminisme) Vezi definitia »

ECUMENÍSM s. n. mișcare ecumenică. (< fr. oecuménisme) Vezi definitia »

MONOLITÍSM s. n. (Rar) Însușirea de a fi monolitic. – Din fr. monolithisme. Vezi definitia »

CHEMOTACTÍSM s. n. sensibilitate particulară a unor ființe vii față de atracția unei anumite substanțe chimice; chimiotactism, chimiotaxie. (< germ. Chemotaktismus) Vezi definitia »