TRANSFIXÍE s.f. (Med.) Procedeu de amputație constând în străpungerea osului cu cuțitul de amputație și tăierea dinăuntru înafară a țesuturilor moi; transpersare. [Gen. -iei, var. transfixiune s.f. / < fr. transfixion]. Vezi definitia »

IRIDOTOMÍE s.f. (Med.) Secționare chirurgicală a irisului pentru a crea o pupilă artificială. [Gen. -iei. / < fr. iridotomie, cf. gr. iris – iris, tome – tăiere]. Vezi definitia »

răspîntie (-ii), s. f. – Încrucișare. Var. înv. răspintene. Sl. raspątije (Cihac, II, 308; Conev 42), cf. sb. rasputje, slov. raspôtje, rus. rasputie. – Der. răspîntiaș,. s. m. (paznic de drumuri, jandarm). Vezi definitia »

APOMIXÍE s. f. apogamie. (< fr. apomixie) Vezi definitia »

EXPOZÍȚIE s.f. 1. Expunere publică de opere de artă, de produse industriale, agricole etc. ♦ Spațiu amenajat special în acest scop. 2. Prima parte a unei opere literare, în care autorul face cunoscute subiectul, personajele, locul acțiunii etc. 3. (Muz.) Prima secțiune a unei sonate sau a unei fugi, conținând expunerea materialului tematic principal. 4. Premisa majoră a unui silogism. [Gen. -iei, var. expozițiune s.f. / cf. fr. exposition, lat. expositio]. Vezi definitia »