Definita cuvantului conformație
CONFORMÁȚIE, conformații, s. f. Structură fizică generală a corpului sau a părților lui, a unei suprafețe de teren etc.; constituție. – Din fr. conformation, lat. conformatio.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu conformație
magazíe (magazíi), s. f.1. (Înv.) Prăvălie. – 2. Depozit. – 3. (Munt.) Grînar, hambar. – 4. (Arg.) Pungă, valiză. – Mr. măgăzie. Ngr. μαγαζί, din fr. magasin (Meyer 225; Ronzevalle 183; Gáldi 207), cf. alb. magazi, bg. magazija. E dubletul lui magaza (var. mahaza), s. f. (înv., depozit de mărfuri), din tc. magaza (‹ arab. mahzen, de unde it. magazzino, fr. magasin, sp. almacén), cf. bg., sb. magaza; și al lui magazin, s. n. (prăvălie), din fr. magasin și magazin, s. n. (revistă), din engl. magazine (cf. Șeineanu, II, 241; Berneker, II, 3; Lokotsch 1362). Der. magazagiu, s. m. (angrosist); magazinaj, s. n. (depozitare), din fr. magasinage; magaziner (var. incorectă magazioner), s. m. (șef, paznic de depozit), din fr. magasinier; înmagazina, vb., după fr. emmagaziner. Vezi definitia »
CAMPTODACTILÍE s.f. Imposibilitate de a întinde complet degetele ca urmare a unor procese patologice sau a unei malformații congenitale. [Gen. -iei. / < fr. camptodactylie, cf. gr. kamptos – încovoiat, daktylos – deget]. Vezi definitia »
REFRÁCȚIE, refracții, s. f. (Fiz.) Fenomen de abatere a direcției de propagare a unei unde, a unei radiații sau a unui corpuscul, când aceștia întâlnesc suprafața de separație a două medii diferite. ◊ Indice de refracție = număr care caracterizează fenomenul de refracție a unei radiații luminoase sau a unei unde, egal cu raportul dintre viteza de propagare a acelei radiații sau a acelor unde în mediul din care provin și viteza lor de propagare în mediul în care pătrund. Refracție astronomică = deviere a razei de lumină a unui astru de la direcția rectilinie, datorită refracției sale în atmosfera terestră. [Var.: refracțiúne s. f.] – Din fr. réfraction, lat. refractio, -onis. Vezi definitia »
REOANGIOGRAFÍE s. f. metodă de explorare a arterelor periferice bazată pe înregistrarea variațiilor conductibilității electrice. (< reo- + angiografie) Vezi definitia »
TUCERÍE, tucerii, s. f. Turnătorie de fontă. – Tuci + suf. -ărie. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z