AZÓIC, -Ă, azoici, -ce, adj. (Biol.; despre mediu) Care este lipsit de viață animală. [Pr.: -zo-ic] – Din fr. azoïque. Vezi definitia »

BOTÁNIC, -Ă I. adj. referitor la botanică. ♦ grădină ~ă = grădină unde se plantează diferite specii de plante pentru studiu. II. s. f. ramură a biologiei care studiază regnul vegetal; fitologie. (< fr. botanique) Vezi definitia »

–PLÉGIC Element secund de compunere savantă cu semnificația „paralitic”. [< it. -plegico, fr. -plégique, cf. gr. plege]. Vezi definitia »

UROPOIÉTIC, -Ă adj. Referitor la uropoieză. [Pron. -po-ie-. / < fr. uropoïétique]. Vezi definitia »

RÚSTIC, -Ă I. adj. 1. de (la), ca la țară; câmpenesc; rustican. 2. (fig.) simplu, necioplit, brut, grosolan. II. s. f. zidărie executată din blocuri masive de piatră, cu fața exterioară cioplită brut. (< fr. rustique, fr. rusticus) Vezi definitia »