ANTROPÍSM s.n. Concepție înrudită cu antropocentrismul și antropomorfismul, care consideră omul opus întregii naturi, făcut după chipul și asemănarea lui Dumnezeu și constituind scopul suprem al creației. [< fr. anthropisme, cf. gr. anthropos – om]. Vezi definitia »

ANARHÍSM s. n. 1. concepție, mișcare social-politică extremistă care neagă necesitatea statului și formele lui de organizare, a ordinii și disciplinei sociale în general. 2. stare de anarhie. (< fr. anarchisme, rus. anarhizm, germ. Anarchismus) Vezi definitia »

VULCANÍSM s. n. 1. Totalitatea proceselor geologice legate de erupțiile vulcanice (1). 2. Fig. Însușirea de a fi vulcanic (2); impetuozitate. – Din fr. volcanisme (după vulcan). Vezi definitia »

MONOLINGVÍSM s.n. (Rar) Întrebuințare a unei singure limbi (cea maternă) de către același individ sau același grup social. [Var. monolinguism s.n. / cf. fr. monolinguisme]. Vezi definitia »

CEZANÍSM SE-ZA-/ s. n. direcție impresionistă în pictură, în care se manifestă preocuparea de a da ritm și cadență compoziției. (< fr. cézannisme) Vezi definitia »