pleán (pleánuri), s. n. – (Înv.) Pradă de război. – Megl. plean. Sl. plĕnĭ (Tiktin), cf. bg. plĕn, slov. plên, pol., ceh. plen. – Der. plenic, adj. (Basar., prizonier); plenui, vb. (înv., a jefui). Vezi definitia »

PROZAURIÁN, prozaurieni, s. m. (La pl.) Ordin de reptile primitive terestre și acvatice; (și la sg.) reptilă din acest ordin. [Pr.: -za-u-ri-an] – Din fr. prosauriens. Vezi definitia »

CISPADÁN, -Ă adj. de dincoace de Pad (în raport cu Roma). (< lat. cispadanus, fr. cispadan) Vezi definitia »

CAIMÁN¹, caimani, s. m. Specie de crocodil din America Centrală și de Sud care are pe partea ventrală plăci osoase mobile. – Din fr. caïman. Vezi definitia »

CAPTALÁN, captalani, s. m. Plantă erbacee cu frunze mari și late și cu flori purpurii (Petasites officinalis); p. restr. frunzele acestei plante, întrebuintate ca acoperiș la stupii primitivi de albine. [Var.: căptălán s. m.] – Din magh. káptalan. Vezi definitia »