GRUPÁRE s.f. 1. Acțiunea de a (se) grupa și rezultatul ei. 2. Colectivitate unită prin idei, concepții sau interese comune; grup. ♦ (Mil.) Întrunire temporară de subunități, unități sau mari unități diferite sub o comandă unică în vederea unei misiuni de luptă. 3. Ansamblu de atomi legați între ei, a căror prezență în molecula unei substanțe determină o funcție chimică. [< grupa]. Vezi definitia »

PRESUPÚNERE s. f. faptul de a presupune; supoziție, ipoteză. ◊ lucru admis în prealabil ca adevărat. (< presupune) Vezi definitia »

DECĂLÍRE, decăliri, s. f. Acțiunea de a decăli și rezultatul ei. – V. decăli. Vezi definitia »

scrădíre, scrădíri, s.f. (reg.) 1. (despre plante și părțile lor) uscare prea tare; răscoacere. 2. (despre unele alimente) coacere prea tare; ardere, frigere prea puternică. Vezi definitia »

OXIGENÁRE, oxigenări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) oxigena și rezultatul ei. 2. Hematoză. – V. oxigena. Vezi definitia »