INTERCONSONÁNTIC, -Ă adj. între două consoane. (< fr. interconsonantique) Vezi definitia »

DIACRÓNIC, -Ă, diacronici, -ce, adj. (Despre o metodă de studiu, un punct de vedere etc.) Care privește, expune, tratează fenomenele evolutiv, istoric. [Pr.: di-a-] – Din fr. diachronique. Vezi definitia »

SIMPTOMATOLÓGIC, -Ă, simptomatologici, -ce, adj. Care ține de simptomatologie, privitor la simptomatologie. – Din fr. symptomatologique. Vezi definitia »

zărpălátic (reg.) adj. m., pl. zărpălátici; f. zărpălátică, pl. zărpălátice Vezi definitia »

délnic, délnică, adj. (înv.) priceput, capabil; frumușel, arătos. Vezi definitia »