CRISTALOTEHNÍE s. f. arta producerii cristalurilor artificiale. (< fr. cristallotechnie) Vezi definitia »

COMBINÁȚIE s.f. 1. Reunire, îmbinare, combinare. ♦ Reacție prin care se unesc elemente chimice și se formează un corp compus, cu alte proprietăți fizice și chimice. 2. (Fam.) Aranjament, plan; calcul. [Gen. -iei, var. combinațiune s.f. / cf. it. combinazione, lat. combinatio]. Vezi definitia »

GLUCOMETRÍE s.f. Ansamblul metodelor de dozare a glucozei în mustul strugurilor sau în derivatele lui. [Gen. -iei. / < fr. glucométrie, cf. gr. gleukos – must, metron – măsură]. Vezi definitia »

biomicroscopíe (bi-o-mi-cros-co- / -cro-sco-) s. f., art. biomicroscopía, g.-d. biomicroscopíi, art.biomicroscopíei Vezi definitia »

HIPURICEMÍE s. f. diminuare a cantității de acid uric în circulația sangvină. (< fr. hippuricémie) Vezi definitia »