CULÉE s.f. 1. (Constr.) Masiv de zidărie care prin masa sa rezistă la împingerea unui arc, a unei bolți sau a unei arcade. ♦ Fiecare dintre cele două picioare ale unui pod, situate pe maluri. 2. Canal prin care metalul topit se scurge din tiparul piesei. [Pron. -le-e. / < fr. culée]. Vezi definitia »

CORNÉE, cornee, s. f. Membrana anterioară, transparentă, a ochiului. [Pr.:-ne-e] – Din fr. cornée. Vezi definitia »

ZOOGLÉE s.f. (Zool.) Aglomerare de microorganisme într-o masă vâscoasă. [< fr. zooglée, cf. gr. zoon – animal, glia – clei]. Vezi definitia »

DRUPACÉE s. f. pl. grup de plante pomicole cu fructul o drupă. (< fr. drupacées) Vezi definitia »

EPOPÉE s. f. 1. poem epic în versuri, de mare întindere, în care se povestesc fapte eroice, legendare sau istorice, de o deosebită însemnătate pentru viața unui popor; (p. ext.) operă epică de mare amploare; epos. 2. șir de fapte, de întâmplări eroice, glorioase. (< fr. épopée, gr. epopoiia) Vezi definitia »