curmătúră, curmătúri, s.f. (pop.) 1. secțiune transversală; crestătură, incizie. 2. depresiune, adâncitură în teren; deșelătură. 3. urmă, adâncitură, dungă. 4. (la pl.) durerile nașterii (facerii). Vezi definitia »

MOÁZĂ, moaze, s. f. (Constr.) Fiecare dintre componentele unei perechi de grinzi care formează un element de consolidare la o construcție din lemn. – Din fr. moise. Vezi definitia »

AMIGDALÍTĂ, amigdalite, s. f. Boală manifestată prin inflamarea (acută sau cronică) a amigdalelor. – Din fr. amygdalite. Vezi definitia »

CALCANEÍTĂ s. f. inflamație a calcaneului. (< fr. calcanéite) Vezi definitia »

hávră (hávre), s. f. – Sinagogă. – Mr. havră. Tc. havra (Roesler 606; Șeineanu, II, 213; Lokotsch 857), cf. bg. havra, sb. avra, alb. avrë. De asemenea ar putea proveni direct din ebr. havra „comunitate”. Vezi definitia »