RADICÁL, -Ă adj. I. 1. Din temelie, complet; fundamental, de bază. ♦ (Despre tratamente, medicamente etc.) Care vindecă complet. 2. Care preconizează, care propagă reforme mari, acțiuni hotărâtoare. 3. În termeni tehnici, în stil neologic. II. 1. Număr care, ridicat la o putere, dă un alt număr. ♦ Simbol matematic (?), care arată operația de extragere de rădăcină. 2. Grup atomic care rămâne neschimbat într-o reacție chimică și care, obișnuit, nu există în stare liberă. 3. (Lingv.) Element primitiv, ireductibil din punct de vedere morfologic, comun mai multor cuvinte care constituie o familie și care conține sensul lexical al cuvântului; rădăcină. [< fr. radical, it. radicale, cf. lat. radicalis < radix – rădăcină]. Vezi definitia »

FESTIVÁL s. n. ciclu de manifestări cultural-artistice cu program variat, ocazional sau periodic. (< fr. festival) Vezi definitia »

CANTONÁL, -Ă adj. Propriu unui canton (3) [în DEX și DN]. [< fr. cantonal]. Vezi definitia »

GERUNZIÁL, -Ă adj. construit cu gerunziul. (< gerunziu + -al) Vezi definitia »

-CEFAL Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) cap”. [< fr. -céphale]. Vezi definitia »