ERECTÓR, -OÁRE, erectori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. (Anat.; despre mușchi) Care servește la ridicarea anumitor organe. 2. S. n. Mașină de lucru folosită la ridicarea și la așezarea în poziție definitivă a pieselor prefabricate grele. – Din fr. érecteur. Vezi definitia »

VACCINATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Cel) care vaccinează, (cel) care face un vaccin. [Cf. fr. vaccinateur]. Vezi definitia »

deșertul păduchilor expr. (glum.) chelie. Vezi definitia »

TEȘITÓR, teșitoare, s. n. Unealtă construită dintr-o tijă de oțel cu una sau cu ambele extremități tronconice, folosită la ieșirea găurilor cilindrice. – Teși + suf. -tor. Vezi definitia »

REPERTÓR s.n. v. repertoriu. Vezi definitia »