Definita cuvantului erector
ERECTÓR, -OÁRE, erectori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. (Anat.; despre mușchi) Care servește la ridicarea anumitor organe. 2. S. n. Mașină de lucru folosită la ridicarea și la așezarea în poziție definitivă a pieselor prefabricate grele. – Din fr. érecteur.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu erector
odór (odoáre), s. n. – 1. Giuvaer, bijuterie, podoabă. – 2. Podoabe liturgice, argint lucrat. – 3. Comoară, dragoste (termen de alinare). Sb., cr. odora „pradă” (Miklosich, Slaw. Elem., 33; Cihac, II, 225). Vezi definitia »
FOTOÎNTRERUPĂTÓR, fotoîntrerupătoare, s. n. (Elt.) Fotoreleu. – Foto- + întrerupător. Vezi definitia »
DEMISTIFICATÓR, -OÁRE, demistificatori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care demistifică. – Demistifica + suf. -tor. Vezi definitia »
DIALIZATÓR s. n. dializor. (< dializa + -tor) Vezi definitia »
REVOLTĂTÓR, -OÁRE adj. Care provoacă indignare; revoltant. [< revolta + (ă)tor]. Vezi definitia »