POCITÁNIE, pocitanii, s. f. Ființă diformă, slută, hidoasă, desfigurată; pocitură, sluțenie, monstru. ♦ Lucru bizar, ciudat; bazaconie, ciudățenie. – Pocit + suf. -anie. Vezi definitia »

PREACUVIOȘÍE, preacuvioșii, s. f. (Urmat de un adj. pos.) Termen de referență pentru clerici. [Pr.: -vi-o-] – Prea + cuvioșie. Vezi definitia »

a sări din porție expr. (intl.) a-și pierde un drept sau un privilegiu. Vezi definitia »

INHIBÍȚIE, inhibiții, s. f. 1. Proces fundamental al activității nervoase, opus excitației, care se manifestă prin diminuarea, frânarea sau suprimarea efectelor excitației. 2. (Chim.) Fenomen de oprire, de întârziere sau de micșorare a vitezei de desfășurare a unei reacții chimice cu ajutorul inhibitorilor. – Din fr. inhibition, lat. inhibitio. Vezi definitia »

PICTOGRAFÍE s. f. Sistem primitiv de scriere în care obiectele și ideile sunt redate prin desene sugestive, simbolice. – Din fr. pictographie. Vezi definitia »