IRITÁȚIE, iritații, s. f. 1. Stare de enervare, de surescitare nervoasă; iritare. 2. Congestie ușoară sau inflamație (dureroasă) a unui organ, a pielii etc. – Din fr. irritation, lat. irritatio. Vezi definitia »

INTERLÍNIE s.f. 1. (Poligr.) Linie de plumb mai puțin înaltă decât literele, folosită la răritul rândurilor de text; durșus. 2. Linie la suprafața tegumentelor, corespunzând traiectului unei articulații. [Gen. -iei. / cf. fr. interligne < lat. inter – între, linea – linie]. Vezi definitia »

ORNAMENTÁȚIE s.f. Ornamentare; totalitatea ornamentelor cu care se împodobește ceva; tehnica ornamentării. [Gen. -iei, var. ornamentațiune s.f. / cf. fr. ornamentation, rus. ornamentațiia]. Vezi definitia »

EROTOMANÍE s. f. Stare patologică care se caracterizează prin predominarea obsesiilor sexuale; obsesie sexuală. – Din fr. erotomanie. Vezi definitia »

ANIZOGAMÍE s. f. heterogamie. (< fr. anisogamie) Vezi definitia »